A fost odata un copil. Era mic, de varsta gradinitei, iar la 3 anisori, parintii au considerat ca ar fi frumos sa ii serbeze ziua. Nu erau foarte instariti dar, si-au spus ei, sa fie primul an in care copilul va primi in vizita pe alti cativa copilasi de aceeasi varsta cu el.
Totul a decurs bine pana la momentul tortului, cand unul din micii invitati a inceput sa planga. Adultii s-au apropiat speriati de copil, sa afle ce a patit. Poate ca fusese inghiontit sau poate ca I se facuse rau, era poate prea emotionat in fata luminilor feerice ale lumanarilor de pe tort. A fost intrebat: De ce plangi, nu esti fericit, nu a fost o seara frumoasa? Ba da, a fost dar nu sunt fericit. De ce ar trebui sa fiu fericit? ..Ca doar nu e ziua mea.”
Eu simt ca despre asta e vorba azi… Personal , nu sunt mamica si oricat as simpatiza cu toate mamicile din lumea-ntreaga, nu le voi putea admira si intelege pe deplin. Dar, pentru ca sunt ceva mai mare decat copilul din poveste, pot invata sa ma bucur de ele, intr-un mod admirativ. Eu trebuie sa invat a distinge sufletul de mama, pe care-l poarta multi din cei pe care-I intalnesc, in calatoria lunga a vietii mele, fara ca ei sa-mi fie rude apropiate sau prieteni.
A invata sa multumesc e foarte important. De ce??? Pentru ca de-a lungul vietii, tocmai acest ‘suflet de mama’, manifestat in multe persoane, mi-au facut bine, m-au ajutat, mi-au fost sprijin, invatatori, s.a.m.d. Daca incep sa dezvolt aceasta abilitate de a ‘simti’ sufletele aceastea speciale din jurul meu, voi reusi sa ma bucur chiar si atunci cand ‘nu e ziua mea’ – ca sa fac aluzie la povestioara. Mai e insa ceva,…foarte important…ce eu descopar….
***
O profesoara, in preajma zilei de 8 Martie a venit cu o provocare:
“Eu va spun niste insusiri iar voi sa imi spuneti cui apartin:
- E oricand aproape, si al bine si la rau…
- Formeaza caractere, invata
- Este inima unei familii
- Sadeste iubirea mai bine ca oricine, in mod neconditionat si nepreferentiar
- Iubeste cu o iubire jertfitoare.
‘Doamna, va bateti joc de noi?” au vorbit copiii. “ E prea simplu. Oricine si-ar da seama ca e vorba despre mama!’ Profesoara, zambind, a adaugat cateva ganduri, in dreptul fiecarei insusiri:
- Psalm 139
- Ieremia 29:11
- Fapte ( In El era viata si miscarea)
- Ioan 3:16- sau versurile de la “Iubirea adanca a Tatalui
- Romani 5:8
Se pare ca sufletul de mama a imprumutat din caracterul, insusirile si modul practice de a actiona ale lui Dumnezeu!. Un astfel de suflet este inima lui Dumnezeu care bate, langa tine, pentru ca tu sa o auzi, sa stii ca nu esti singur niciodata, doar sa-L vezi.
Gaseste cat mai multe astfel de suflete langa tine si nu uita sa le multumesti. In final, nu uita ca tu insuti poti fi, la randul tau, un suflet ales, pentru cei din jur, daca Dumnezeu locuieste in adevar in tine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu